Cineva imi recomanda sa cumpar un anume telefon pentru a face poze superbe, probabil in curand cineva imi va spune sa iau un anume aparat de fotografiat la care se aude o voce clara !
Reclama la medicamentul care iti protejeaza ficatul de alte medicamente !
Triangularea locatiei unui telefon mobil prezentata cu un arc de cerc !
Este ca intersecția cu un drum fără prioritate declarat de societate și întărit de homofobie. Este intersecția unde e interzis sa virezi la dreapta sau stânga altfel vei fi sancționat conform codului social. Si multi o trec în viteza. Însa dacă încetinești și te uiți la celalalt drum vezi unul mai sărăcăcios, mic și plin de gropi. Sigur trebuie sa aibă „cedează trecerea” își zic oamenii ce accelerează pe autostrada asfaltata a majorității dar susțin vocal ca toți suntem egali. Când ma uit la acel drum mai sărac vad oameni obosiți de atenția cu care-și conduc viata și ma gândesc ca trebuie sa fie ai naibii de buni șoferi al destinului altfel risca sa și-l strice în craterele prejudecății sau și mai grav sa alunece pe marginea sortii făcându-l praf de un copac stingher. In schimb pe drumul asfaltat în fiecare an cu mii de benzi și crez in prioritate destinul multora merge lin cu autopilotul cuplat ce după un timp îți fura plăcerea de a-l conduce lăsându-l în mana unui sistem programat sa aleagă cea mai ușoara cale fără să-și supraîncarce procesorul chiar dacă nu e frumoasa, morala sau ideala . Uiți de rute alternative, uiți de regulile de bun simt când tu ai prioritate doar accelerezi.
Am trecut și eu prin aceea intersecție de câteva ori și voi mai trece fără sa apăs pe accelerație. Am rămas fascinat odată de dragostea simțită la un cuplu de lesbiene cu care de altfel am rămas prieteni de-a lungul anilor. La început aveau teama ca le tratez ca pe o curiozitate exotica precum este maimuța de pe plaja cu care faci poze memorabile, nu ca pe ființe normale cu care interacționezi fără a le eticheta, asa cum multe persoane au instinctul sa o facă. E normal , ele și-au dezvoltat un sistem de apărare pe care cu greu am reușit sa-l cobor pentru ca apoi sa putem vorbi normal și deschis ca intre prieteni buni. Cu toate astea nimic nu m-ar fi făcut sa bănuiesc ce aveau sa-mi spună la ultima întâlnire, când am fost invitat destul de suspect la o cafea fără a-mi dezvălui motivul. Deși suntem prieteni vechi multe întâlniri se făceau cu mici beneficii de genul adu te rog si un patent, hai sa batem un cui, deh, chestii bărbătești însa sa nu va îndoiți ca A. nu a ajuns într-un timp record o meseriașa în aceste lucruri. De altfel le face mai bine decât unii bărbați, având chiar o salopeta și o trusa de scule bine pusa la punct. Sa revenim totuși la cafeaua noastră dintr-o zi de vara pe o terasa liniștită la un colt de strada. Le-am văzut eu ca ma așteptau îngândurate asa ca am preluat inițiativa dandu-mi seama ca ceea ce aveau sa-mi spună era de o greutate anormala. A. era în ținuta ei clasica de blugi cu tricou, parul lung împletit într-o coada simpla cu ochii hotărâți și puțin migdalați care te pătrund pana în suflet când vorbește cu tine. F. este tipul de femeie frumoasa care întotdeauna orice rochie își pune pe ea ii sta perfect, visătoare cu ochii pierduți care focalizează undeva în spatele tău, timida și vesela mai tot timpul. Amândouă au studii superioare, F a absolvit cu brio chiar una dintre cele mai grele facultăți, rezultând într-un salariu bunicel din care trăiau împreuna de cel puțin 10 ani . Asa ca am început sa vorbesc cu F. despre serviciul ei încercând sa-mi dau seama ce anume le apasă chiar asa de mult încât nici măcar A. care ar fi sărit la bătaie fără ezitare dacă situația o cerea, nu îmi putea spune. Gustul cafelei începea ușor sa ne aromeze limba și sa o dezlege într-o conversație plăcută.
– Lasa prostiile, îmi retează expunerea deodată A. intrând abrupt în vorba .
– Uite ce e, continua ea, noi vrem un copil cu tine !
Urechile au perceput asta nu oricând ci tocmai când sorbeam o gura de cafea ce din nefericire nu a mai ajuns sa-mi mângăie gatul strâns de latul surprizei
– Pai, pai …încerc eu sa-mi adun cuvintele după ce simt ca pot sa respir … ce-ți veni ?
– Si apoi voi sunteți lesbiene, adaug eu repede, iar tu A. cred ca ai muri cu unul de gat mai degrabă decât sa te atingă, iar eu nu fac experiente cu fobiile tale!, expun eu simțind ca mintea își revine ușor ca după o pana de curent brusca
Deși în sinea mea aceea partea ascunsa și bolnava proiecta o fantezie a unui threesome ideal …
– Nu ma!, îmi retează iară A.visarea
– Sa donezi pentru F. , știi tu artificial într-o clinica
Alta pana de curent de data asta însa soarta m-a ferit sa mai ma înec cu cafea. Deși eram adeptul unei inseminări naturale, deh ce bărbat nu ar fi cu F., am început sa despic ideea pentru a putea da un răspuns.
– Fetelor nu știu ce sa va zic, acum sincer, încep eu mai mult bâlbâit decât cursiv, în primul rand am nevoie de timp de gândire, replica mea uzuala când era de rumegat o treaba serioasa, dar sunteți sigure ca eu sunt candidatul ideal pentru asta ?!
– Dragul meu, știu ca ți-ai fi dorit un copil cu mine, îmi spune F., aducându-mi aminte de discuția avuta la o băută când i-am spus ca noi doi am face un copil deosebit, respect asta, continua ea. E clar, imi zic eu, nu a inteles aluzia atunci !
-In plus, reia ea, ți-am cercetat genetica care o ai și nu suferi de boli grave ce se pot moșteni, ești foarte deștept deși o faci pe prostul câteodată. Nu ma bazez eu pe loteria unei bănci de sperma, ce pare ca o reclama ieftina la un medicament miraculos. Pe tine te cunosc, te plac și deja ești verificat.
Verificarea se referea la un impuls de acum 20 de ani când o scânteie a unit doua destine din care a rezultat o ființa perfecta.
Au început apoi sa argumenteze amândouă într-un dialog pe care mintea l-a pierdut fiind focalizata pe propriul meu dialog, pe propria mea simțire. Culmea iraționalului dacă ar fi fost o celula din sânge, o celula din măduva sau de oriunde altundeva răspunsul ar fi pe loc da…totuși o celula din milioanele de celule care de ce sa nu recunoaștem le-am irosit de atâtea ori în micile pungi de plastic, îmi dădea de gândit. Este ca și cum as fi donat un copil, sau o parte din sufletul meu, nu o celula oarecare, nu un cod genetic pe care divinul își pune amprenta realizând acele ființe minunate numite oameni.
Am rămas puțin îngândurat ca urmare a acestui conflict logic, când un lucru se schimba total în funcție de perspectiva . Totuși sunt un om a cărui moralitate este data de rațional a cărui gândire încearcă sa filtreze indoctrinările și mișcările de turma iar apoi sa acționeze.
Apoi regula a fost simpla. Acest copil ar avea parte de suficienta iubire ? In mod sigur da, chiar mai multa decât ar avea în alte familii !
Ar avea o viata frumoasa și îndestulătoare ? In mod sigur ! Diferita nu înseamnă urata
Eu dau celula, însa ele vor da sufletul, care va spun sincer este unul care merita sa existe!
Iar in final pentru situații extreme sunt eu o soluție de urgenta.
Au dreptate, mai bine celula mea decât una din loteria publicitara cu cod necunoscut !
Iubesc discuțiile în care logica expandează dincolo de limite. Acolo unde raționamentul e logic însă concluzia e atat de aiurită incât pur si simplu refuzi să o conştientizezi.
Pe scurt acum câtva timp am avut o discutie interesantă cu un filozof. Sunt o groază de filozofi care îşi împăturesc nimicul într-un ambalaj strălucitor şi ți-l servesc la preț de artă. Acesta nu era unul dintre ei! Discuțiile în care dacă logica nu e legată şi înțeleasă fac să-mi pierd focalizarea iar mintea incepe să umble brambura şi memoria refuză să mai înregistreze .Vorbele fără bază logică sunt inutile înfrumusețări pe care omul le alege doar pentru a demonstra o caracteristică literară ori o memorie antrenată si doar atât.
Am ajuns inevitabil la discuția despre divinitate. Este de înțeles că noi oamenii avem o plăcere sadică de a umaniza divinitatea şi a o expune dupa legile noastre crezând că noi suntem ființa supremă. Dar atunci care este justificarea ca un nou născut să moară? Un pui de om ce nu a apucat să-si lege primele sinapse ale conştientului! Se justifică moarte lui drept un plan de motivare pentru cei din jur? Însă motivația este necesară în legea noastră pentru că noi, individualii, ne pasă de alți individuali, noi suntem cei ce avem emoții, însă EA divinitatea nu dă doi bani pe mine sau tine sau altcineva nici chiar pe umanitate…îi pasă doar de evoluție. Evoluția se obține numai prin reproducere ca si un upgrade la un simplu calculator. Dovada că reproducerea este țelul suprem evolutiv acolo unde divinitatea poate interveni cu înca o modificare sunt numeroasele tipuri de vietați a căror viață e ca o dramă teatrală scrisă in jurul actului final de reproducere. Acolo e divinul în acea combinație aparent normală care însă e ajustată subtil pentru a evolua mai departe. Acolo unde noi variabile sunt introduse pentru a rezolva o ecuație care nu va avea vreodată un rezultat ci doar o tendință evolutivă. Nu suntem cu nimic mai presus decat celula care compune un organ din corpul nostru si cu nimic mai prețios decat atomul care compune o celula. Atomii se dezintegreaza în fracțiuni, celula moare în ore sau zile, iar noi decedăm în ani sau decenii
Momenan suntem cea mai evoluată ființă gata să terraformăm o alta planetă !
Fantezist ne putem privi ca spermatozoizii concepuți într-o prostată terrică ce e gata să expulzeze un număr de donatori evoluționişti în pântecul universului pentru a ne atinge scopul şi apoi a muri împăcați fără să realizăm că practic suntem doar un organ specific condus de impulsuri ale unei rațiuni universale a cărei țintă divină este doar să evolueze ! Şi totuşi căutăm o divinitate ca şi o ființă anume când ea defapt zace în fiecare dintre noi şi apare acolo unde îmbinarea opozițiilor e atât de perfectă încât se contopesc într-o divină revelație oricât ne-am împotrivi
Surse poze :
democraticunderground.com
nasa.gov
independent.co.uk
EL: De abia astept să ne revedem să facem dragoste sau sex sălbatic !
EA: Cred că dragostea e deja făcuta !
– Cum te simti ?
-Castrat !
-Exagerezi !
-Castrarea mea nu e lipsa membrului ci mai degraba lipsa ta !
Este pentru oamenii care cred ca logica rigda si dreapta se aplica sentimentelor ondulate si schimbatoare.
Este o poveste amintita intr-un simplu moment complet diferit de magia din care s-a nascut. El urca dintr-o morcila, ea cobora din paradis.El murdarit de pamant, ea curatata de aer. Baiatul isi avea intelepciunea adunata din viata cu hopuri, fata isi avea linistea unui zbor lin. Lui ii placea sa construiasca, ei ii placea sa calatoreasca, lui ii placea sa paseasca, ei ii placea sa zboare. El urca dintre limite, ea cobora din infinit. S-au intalnit intamplator el argumentand ea contrariind . Toti care i-au cunoscut au zis ca e o relatie toxica si in final unul va face alergie. El simtise pe langa pamantul de sub picioare, pe langa semnele de exclamare o briza blanda de aer si un semn de intrebare ! Ea speriata, el de neclintit ! Unii le spuneau sa calatoreasca altii le spuneau sa construiasca insa ei impreuna au invatat sa pluteasca !
– Iubitule iar ai luat honeymoon suite? Stii ca trebuie sa strangem banii !
– Vreau sa strang caramizi printre clipele fierbinti si nu invers !
E simplu sa te complici dar e complicat sa te simplifici
M-am saturat sa alerg dupa complexitatea ce duce la simplitate ! Ar fi mai simplu sa ma opresc !
– Esti un monstru ! Nu inteleg cum de nu esti afectat dupa toate lucrurile rele pe care ti le-am spus si cearta de mai devreme ! incepe ea dupa ce isi recapata suflarea excitata de placerea unei contopiri rapide si intense
– Am vazut prin ploaia de lacrimi si am auzit prin futuna cu tunete ca ma doreai ! ii raspund sarutand-o din nou
Sursa imagine : twitter
Simplu Suflet 